Cronica sentimentală. În ţara orbilor, chioru-i împărat!

Aceasta e o cronică de fotbal! Nu un comentariu politic. Chiar dacă titlul se potriveşte de minune şi României! Aşadar, aici vorbim despre campionatul de fotbal al Ligii 1… Privesc în urmă, şi pe acest blog şi în cronici tipărite în diferite gazete, şi constat cu durere că, de prea mulţi ani, în cronicile de final de competiţie repet mereu: S-a încheit un nou campionat slab! S-a încheiat cel mai slab campionat!…
Dar, termenul de comparaţie, de calificare a slăbiciunii unei întreceri de fotbal românesc este acum: Groapa Marianelor! Cel mai adânc şi negru loc de pe Pământ. Scuzaţi-mi exagerarea, dar face parte din meserie, unde subiectivismul este factor şi metaforă în acelaşi timp…Dar, dacă îmi mai daţi un campionat care este (a fost) condus de o întreagă Ligă Penală de Fotbal, cu opt reprezentanţi în puşcărie, şi încă pe atâţia pe la tribunale şi poliţie, atunci retrag comparaţia…
Deci cu campionatul-ţara orbilor am terminat. Chioru ar fi Steaua! Campioana nimănui. Căci, a te bate cu Astra şi Petrolul nu înseamnă competiţie! Chiar dacă le învingi oricând. Astra nu-mi spune încă nimic mai mult decât că este condusă de unul, Ion Niculae, care se comportă ca orice patron fără aplecare asupra fenomenului. Un patron îmbuibat, care se vrea emul al lui Gigi Becali. Iată, ajunge şi ăla să fie model!…Singurul lucru pe care-l ştie este să schimbe antrenorii, să-i dispreţuiască, să se simtă stăpân al lor. Iar Florin Marin, pe care nu l-am cotat niciodată drept cine ştie ce sculă în branşă, poate înfometat, a acceptat să-i fie slugă…De Petrolul, de la nea Ilie Oană, un mare lord al fotbalului nostru, de la fraţii Dridea şi Mihai Mocanu, fundaşul de oţel, de la amicul Viorel Mateianu încoace, până la Răzvan Lucescu, nici nu mi-a păsat. Regret că m-a dezamăgit Răzvan şi s-a înscris în corul celor ce vor să creadă că Gică Hagi ar fi ceva om de fotbal, şi a pierdut ruşinos, ca şi Steaua şi Dinamo, anul trecut, cu… Viitorul lui Hagi. Care a fost un mare fotbalist! Şi atât!
Deci Steaua, incontestabil cea mai populară şi glorioasă echipă românească, este din nou campioană! Şi va fi cât timp nu vrea, sau nu ştie, altcineva să câştige un campionat nu doar chior, ci şi schilod de toate picioarele, inclusiv multe…negre, care ard iarba verde a gazoanelor…Culmea paradoxului este că de-o vreme avem ceva stadioane veritabile, avem baze, avem bani, adică au patronii, unele primării, de risipit pe jucători la legătură, ca ridichile…Dar nu mai avem echipe, cluburi, centre de copii şi juniori, jucători, fotbalişti, antrenori, arbitri…Mor echipele pe capete! Dau faliment, dar în faţa stadioanelor sunt expoziţii de maşini de lux şi fete top-model. Peste toate tronează vechea noastră cunoştinţă, Doamna Chiajna, că n-o să-i spun Prodanca, din stimă pentru…muzica populară. Şi încep cu ea, pentru că soţul soţiei sale, fost băiat cuminte, simţit, cu maniere de influenţă nemţească a ajuns un răzgâiat oarecare, fudul, arogant, nesimţit, dă capete în gură, înjură jurnalişti…Nu-i vorbă că unii-şi merită soarta, că prea l-au cocoloşit. Acum e produsul anturajului. Când stai la masă cu Gigi Becali şi M.Stoica, şi-n pat cu Doamna Chiajna, nu ai nici o şansă să fii altceva…
Dacă soţul soţiei sale va duce , măcar anul ăsta, Steaua mai sus de trei puncte în Europa, retrag tot ce am scris.
(Mai,2014)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: