PIŢIPOANCELE nu se nasc aşa! Se cresc, învaţă,se educă…

…. de mămici iubitoare, de tătici  care lasă treaba în seama mămicilor, atunci când nu sunt nepăsători sau preferă să fie minţiţi…De şcoală… De educatoarea din grădiniţă care vine cu fusta de i se văd chiloţii când se apleacă asupra viitoarei piţipoance…De profa ce nu suportă ca mucoasele de eleve să aibă smartfon mai de fiţe, ochelari de hipsteri ,  bustieră cât sutienul, iar blugii plesnind pe buci…

De aceea, nu vă miraţi când le vedeţi pe stradă în pantalonaşi mai scurţi decât chiloţeii tanga; când le auziţi, având vreo 14 ani, reacţionând indignate:  „Ce….mea, vrei, mă? Nu vezi că o ai cât un dop?!”…Când, după 12 noaptea  se mai hârjonesc în semiîntunericul unui copac ori zid… Ce le-o fi spunând ajunse acasă iubitoarelor lor mămici? „Am fost la … şi am ascultat Brahms?”…”Mă bucur că vă place Brahms”- se înveseleşte mămica privindu-l chiorâş pe tăticul bănuitor, dar lipsit de putere în faţa a două podoabe, una fostă piţipoancă, cealaltă în devenire… Chestia cu pantalonaşii scurţi îmi aminteşte de o vreme la care, o aşa apariţie a scandalizat strada deveană. O fostă frumuseţe locală, după o escapadă în Occident, nu s-a aflat cum, revenită pe floaştărul Devei, a defilat în pantaloni scurţi, nu mai scurţi decât chiloţii! Bârfa locală, veşnică şi eternă, a explodat de indignare, unii s-au autosesizat, s-ar spune azi, şi au luat, nu e aşa , atitudine tovărăşească… Cei mai muţi s-au bucurat de peisajul în care s-a ivit ceva ce nu mai era gri…Era o exagerare atunci şi o exacebare a faptei, dar acum e o normalitate! Dacă normalitate se cheamă că aşa ceva este o chestie banală, generală, iar libertinii îţi reproşează: „În Occident nimeni nu ar băga de seama asta!” Numai că Occidentul ăla le-a învăţat întâi pe piţipoancele sale să se comporte occidental şi în pantaloni scurţi, nu ca nişte… Apropo. La redacţia vechiului ziar a venit cândva în audienţă o mămică de-asta, cu o puştoaică de liceu, pe-a IX-a, a X-a, mai mult dezbrăcată decât nu, mini-mini fustă, mini-mini bustieră, să reclame că nu ştiu ce profesor de la şcoala fetiţei ei i-a făcut apropouri… Aflat acolo, nu mă abţin şi zic, mai mult pentru mine, sperând că nu voi fi auzit:” Păi dacă o porţi dezbrăcată, ce vroiai să facă bietul om?” Câteva luni am fost cercetat şi mustrat şi prelucrat în şedinţe pentru batjocorirea problemelor oamenilor muncii. Sigur că şi acum se vor afla…tovarăşi care mă vor înjura, pârjoli şi scalpa, neavând cum să mă cheme în şedinţe de prelucrare şi educare… Dar piţipoancele sunt tot mai multe, şi violurile reclamate la fel!  Cele consimţite se aud în loc de Brahms…

NICOLAE STANCIU

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: