GIMNASTELE, doar ele aduc glorie ROMÂNIEI!

Pe la începutul anului 2001, când încă nu se stinseseră ecourile marelui succes al gimnasticii româneşti la Olimpiada începutului mileniului al treilea, de la Sydney, succes umbrit de retragerea titlului suprem Andreei Răducan, (şi) cu contribuţia marelui „om de afaceri” de azi, Ion Ţiriac, motiv pentru care nu-l mai pot suporta; dar asta nu scuză vinovăţia vechiului meu prieten, dr.Ioachim Oană… Care n-a aflat că Nurofenul „lui” e pe lista de medicamente interzise. Şi după o lungă campanie naţională de presă,dar şi una locală, în care mă implicasem cu destulă energie, dar tot numai sentimental, emoţional, răstindu-mă de câteva ori la amicul Achim Oană, m-am consolat angajându-mă în chemarea rumânilor, cum ar zice antipaticul Ţiriac, la susţinerea turneului transilvan, Timişoara , Oradea, Cluj, al gimnastelor care dau glorie României, doar ele !!!
Sâmbătă, după noul succes al româncelor (180,200 puncte) în patrulaterul de verificare, cu participarea echipelor Italiei, Germaniei şi Franţei, dar şi câteva participante individuale din Elveţia,Suedia, Belgia, desfăşurat la Sala Polivalentă din Capitală, transmis de Alina Alexoi la TVR 2, care ne-a dat întâlnire la… Londra, dorul, nostalgia după…ce am avut la Deva şi ce am pierdut din Deva, mă trimit la dosarul cu tăieturi din jurnalele vremii…Până atunci, însă, vă chem, stimaţi cititori, dragi deveni, care mai vieţuiţi dintre cei aproape 3000 ce au rămas pe afară la prima întâlnire a Dumneavoastră cu Nadia Comăneci, în 27 martie 1977, după cutremur, vă chem să strângeţi pumnii pentru Sandra Izbaşa, Cătălina Ponor, Diana Chelaru, Diana Bulimar, Amalia Racea, Larisa Iordache, titularele de azi ale echipei conduse de Octavian Belu şi Mariana Bitang spre un nou succes de răsunet la noua confruntare olimpică, de la Londra!
Şi ce găsesc între tăieturi? Mai întâi o fotografie oficială a Ginei Gogean, marea campioană cam furată la Atlanta, acolo unde a fost cam furată însăşi Olimpiada ce trebuia să se desfăşoare jubiliar la Atena, dar orgoliile americane au primat, ca de obicei…Şi, o rog pe Gina, singura care ne-a mai rămas la Deva, din vechea şi scurta glorie pe care gimnastca feminină o conferise oraşului, ca nouă emblemă, la concurenţă cu Cetatea, o rog pe Gina să rămână a noastră!…
Şi vă rog şi pe Dumneavoastră, stimaţi conducători ai oraşului, ai judeţulului, ai învăţământului, ai Colegiului, daţi un nume propriu al Şcolii! Fie Octavian Belu, fie Mihai Bănulescu, fie Nadia Comăneci, fie Daniela Silivaş, fie Ekaterina Szabo, fie Gina Gogean! Fie oricum, numai să nu mai…fie plăcuţa aceea mincinoasă pe frontonul şcolii!…Mincinoasă, pentru că singurul ctitor al „Şcolii de gimnastică din Deva”, ca metaforă, nu clădirea în sine, care, oricum, exista, a fost regimul „odios” împuşcat în decembrie 1989, care ştia că sportul aduce glorie şi prestigiu Ţării şi, în consecinţă, investea în dezvoltarea sportului…Iar „şcoala” nu e ctitorie privată!…
NICOLAE STANCIU

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: