Grozav este „noul Mutu”-zice presa tembelă. Doamne fereşte!…

Ca un blestem, comportamentul unor jurnalişti, al unor media, îndeosebi televiziuni generaliste, dar mai cu seamă al celor aşa-zis specializate în sport devine nu doar deranjant, alarmant, ci de-a dreptul dăunător, vătămător pentru însuşi obiectul acţiunii lor: SPORTUL!!! Depăşind faza senzaţionalului şi trivialului în relatări despre diverse intimităţi ale sportivilor, trecând peste fanteziile quasi-sexuale ale prompteriţelor, care virusează tot mai insistent televiziunile, singurul reporter de sport-femeie veritabil, profesinist rămânând Alina Alexoi, de la TVR, televiziune care, culmea, excelează numai la…sport! Dar conjudeţena noastră, nevasta lui Titi Alexoi, face parte din şcoala mai veche de jurnalism, cea netabloidizată. În timp ce presa actuală a trecut la invenţii, la fantezii mai dăunătoare chiar decât cele sexualizate, cu zâmbetul pe buze, curgându-le apa-n gură, şi cu ochi lucind păcătos, de alde Raluca Arvat, Corina Caragea, Crina Abrudan sau Luiza Bogdan, asta dispărând de-o vreme, sperăm definitiv…
Aflăm aşadar, dintr-o singură ştire recitată pe nerăsuflate, că tânărul Grozav, este ba „micul Hagi”, ba „noua senzaţie a Naţionalei”, „noul star”, şi, apogeul: „noul Mutu”!!Doamne fereşte! Ăsta ar fi chiar un blestem! Nu un omagiu, o metaforă, ci blestem ar fi pe capul tânărului jucător să fie un nou Mutu, adică un prpădit, un luzăr, un drogat, şi tot ce e mai ruşinos în dezvoltarea unei speranţe a fotbalului!
Dar boala asta a forţării metaforei e mai generală şi destul de răspândită în presa noastră, în care a apărut, tot zilele trecute, noul Mourinho! Acum atribuit, aţi ghicit, lui Reghecampf, retras de la Lucescu cel mic, şi de la un altul, nici nu-mi amitesc cum îl cheamă, ceva fost antrenor pe la Craiova, fost secund al lui Andone, atât de Murinho era că nici nu-mi mai amntesc numele lui…Dar asta nu e bai, o fi de vină boala aia care are în terminaţie un nume de floare…
Pe aceeaşi limbă, sau poate doar pentru a le face plăcere jurnaliştilor, vorbeşte şi papagalul ăla de Meme Stoica, când spune că Steaua „e la fel ca City şi ca Real!” Ne-am dat naibii! Adică în cea mai bună perioadă a sa, sub conducerea lui Stoichiţă, Steaua de-abia bate Ceahlăul, dar e la fel cu titanii europeni ai fotbalului! Cât tembelism este în capul celor care preiau fără discernământ delirul unui exaltat fără acoperire?!
Tot atâta cât e necesar şi în denaturarea numelor proprii atribuite unor arene sportive. De data aceasta, deopotrivă din partea unor redacţii sau autorităţi ale statului. Este cazul Proteveului, care nu concepe să numească noul stadion din Ploieşti, pe numele său propriu: Ilie Oană, personalitate de onoare şi legendă a oraşului, ci folosind, întotdeauna, o expresie facilă, de gang, miştocară : OZN Arena! Cam acelaşi lucru fac, tot din mimetismul nostru ancestral, care devine o coordonată de conduită, şi autorităţile clujene! Care au şters numele de glorie al vechiului stadion, Ioan Moina, şi au adoptat pentru noul edificiu un nume de împrumut, imitativ, „Cluj Arena”, că aşa au făcut şi cei din Munchen cu Alianz Arena, la care au renunţat deja, că a expirat termenul de valabilitate ca sponsor…Dar nici cu Şahtiorul din Donbass nu mi-e ruşine; şi el e…Arenna.
Parcă relatările din chiloţii ochioaselor pofticioase amintite sunt chiar mai simpatice decât falsificările de nume de acest fel, nu?
NICOLAE STANCIU