Cuvinte Libere. FURTURI CU APROBARE „DE SUS”!

iulie 12, 2018

Mă gândesc că nu doar din întâmplare suntem furați la propriu, adică siliți să plătim prețuri și costuri mărite exclusiv prin mașinațiuni, nu numai de comercianți autohtoni, ci și de producătorii și comercianții străini care au afaceri în Romnia. Mai pe scurt, suntem obișnuiți, aproape că ne e ca o a doua natrură, ca statul român să ne fure. Singur și de capul său. Acum însă ne-a mai legat de gât o ghiulea care ne sugrumă: participarea afacerilor străine le furtul din avutul puțin al românilor de rând. Care străini, ce și-au zis în capetele lor luminate? Dacă românii tot sunt învățați cu furtul, că fură ei, că-i fură statul, nu contează, hai să-i ajutăm și noi să sărăcească. Și, precizez aici nu vorbim de marile furturi care au lichidat economia României, așa cum era ea, dar nu mai e! Nici nu vreau să reamintesc cum toate guvernele și toate guvernările și-au dat mâna la ruinarea României. Aici vorbim de furtișaguri mărunte, aparent nebăgate în seamă, dar tot furturi din oficiu, ba chiar legale se cheamă! Care au început cu denominarea leului, marea manevră de sărăcire cu bună știință, a guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Aprobată orbește, din neștiință sau ticăloșie participativă, de liderii politici ai României. O lamă gheară de bărbierit cu 12,50 lei înainte de denominare costă 3,50 lei după, când trebuia să coste, conform aritmeticii, 1,25 lei. Se chaemă furt cu aprobare de sus! Tot așa, niște filtre de hârtie pentru aparatele de cafea, 5 lei cutia cu 100 de bucăți, se vând la cutii de 50 de bucăți cu 4,50 lei, sau cutii tot de 5 lei dar numai cu 80 de filtre. Exemplele par minore, dar urmăriți prețurile fiecărui produs de care aveți nevoie, cât de mic valoric, și veți simți cum niște nesimțiți își bagă mâinile în buzunarele dumneavoastră. Și nu mai amintim de cascada scumpirilor politice aplicate de companii după majorarea salariilor. Ziceam scumpiri politice pentru că au avut ca scop tocmai neutralizarea sau boicotarea eforturilor de creștere a salariilor! Dar asta nici nu mai contează într-o țară în care adminstrațiile publice, guvernamentale, județene și locale, care au beneficiat de măriri salariale repetate sunt cele mai vocale împotriva guvernării. Și cărora li se alătură păturile politice de toate culorile înregimentate în acele administrații și în Parlament!
Ați mai auzit de vreo țară în care beneficiarii măririlor de salarii, multe nejustificate, să iasă în stradă și să strige: Jos guvernul? Și asta tot furt se cheamă!
Nicolae Stanciu

Reclame

Cuvinte Libere. SUNT BĂTRÂN, DOAMNĂ! DAR TOT IUBESC!

iulie 4, 2018

Aș vrea să plagiez, că tot e epidemie în România, ceva din poezia de tinerețe a lui Mircea Dinescu, „Sunt tânăr, Doamnă”. Dar vârsta nu-mi permite. Voi pastișa totuși  ceva din versurile  cu care, la  vârsta aceea, poetul  a iscat o… revoluție în Literatura Română. La vremea când Ștefan Bănulescu, fratele prietenului nostru Mihai Bănuleascu, de numele căruia se leagă înrădăcinarea Gimnasticii de Glorie la poalele Cetății- pe care discipolii săi o… dezrădăcinează-, îl lansa pe Mircea Dinescu în paginile revistei Luceafărul. Revoluție care, ca orice revoluție, a  deranjat dar a și dezvoltat  lirica autohtonă.

Și voi  alege ultimele două strofe,  care anunță parcă  o nostalgie chinuitoare că tinerețea trece: Sunt tânăr, Doamnă, încă aripile mă ţin/chiar de ating pământul pe-aproape cu genunchii,/această putrezire mă-mbată ca un vin/căci simt curgând prin dânsa bunicile şi unchii.//Sunt tânăr, Doamnă, tânăr, de-aceea nu te cred,/oricât mi-ai spune, timpul nu-şi ascute gheara/deşi arcaşii ceţii spre mine îşi reped/săgeţile vestirii, sunt tânăr. Bună seara!

Exact  așa pot spune acum: Sunt bătrân, Doamnă! Dar tot iubesc! Mai iubesc. Mai pot iubi. Sunt încă în stare, cel puțin sentimental, dacă nu și fizic, să mai iubesc.  Sigur, pot înșira aici  pe cine, cum și ce iubesc. Dar ar fi  o înșiruire superfluă și, desigur,  ipocrită.  Așa cum în tinerețe mă simțeam bine iubind,  îmi cade bine și acum, la bătrâneți aproape adânci, să spun: Iubesc!

Nicolae Stanciu


Cuvinte Libere. VOCI „DE DREAPTA” DESPRE… INSURECȚIILE RATATE ALE OPOZIȚIEI

iunie 30, 2018

Se întâmplă, în sfârșit, ca niște autentici și severi critici ai coaliției guvernamentale, și mai cu seamă ai PSD-ului, personalizat și identificat cu numele lui Liviu Dragnea, să așterne niște fraze pe care nu le aștepți nici măcar de la comunicatoriii partidului majoritar, atât de sublimi că lipsesc cu desăvârșire!
Dar ca să nu lungim vorba… Iată, mai întâi ceva de la doamna Renate Weber, care răspunde unor îndoieli ale cunoscutei jurnaliste Mihaela Miroiu vizavi de unele poziționări ale proaspetei excluse din PNL :
„Cred sincer că cel mai mare rău produs României în ultimii ani a fost ingerința perversă, nedemocratică, cu consecințe pe care abia urmează să le vedem, a Serviciului Român de Informații, în actul de justiție, atât in faza investigațiilor penale efectuate de procurori, cât si în cea de judecată. Protocoalele de colaborare dintre SRI și Parchetul General, Înalta Curte de Casație si Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii ne demonstrează o realitate în care actul de justiție a fost pervertit pentru a sluji unor scopuri politice, la comanda unui serviciu de informații. Asta este gândire si acțiune securistă 100%. Câteva exemple: “lotul Bîrsan” – 4 judecatori de la ICCJ, achitati după 7 ani, Dan Radu Rușanu, președinte ASF, achitat, Ludovic Orban, candidat la Primaria Capitalei, achitat, Călin Popescu Tăriceanu, președinte ALDE si președintele Senatului, achitat, Victor Ponta prim-ministru achitat, Tiberiu Nițu, procuror-general, obligat sa demisioneze, dosar clasat, Toni Greblă, judecător la Curtea Constituționala, achitat etc. Nu există nici un alt stat membru al UE în care așa ceva să se fi întâmplat. In loc ca aceste dezvăluiri să fi condus la demisii, demiteri ale celor care au semnat, la scoaterea lor din justiție, din SRI si din viața politică, la noi se creează în fiecare zi alte scandaluri pentru a acoperi hidoasele protocoale. Plângerea penală a lui Ludovic Orban împotriva prim-ministrului Dăncilă pentru trădare este dovada unui astfel de mod de gândire (faptul ca a fost el însuși victimă nu e o contradicție, dimpotrivă)”.
Recunoscută antipesedistă și autoritară dar probă voce a Dreptei, Alina Mungiu-Pipidi spune, între altele: „S-a mai petrecut o încercare de insurecție – a cîta, din ultimele douăsprezece luni? – și iar nu s-a reușit să fie dată jos coaliția de guvernare. Mi-e și jenă să mai repet ce spun de un an despre stupiditatea acestei agresivități prost plasate, care nu avansează pe nimeni și nimic. Poporul s-a prins și el, și stă la meci sau la mall mai degrabă decît să vină la Parlament să dea guvernul jos. Afacerea nici nu e rea pentru popor, că între timp și cu minimă activitate îi crește punctul de pensie și diverse salarii. Agitația și prostia sunt așa de mari că nu avem timp să vorbim despre ce chiar a făcut PSD, de exemplu ridicarea enormă a salariilor la medici. E de necrezut aproape, și o mare ocazie de a relansa sănătatea, care de altfel nu stă așa prost cum spun alarmiștii, numai că nu ai cu cine vorbi, nu poți întrerupe pe nimeni din războiul civil ca să discuți ceva serios…Dar pe scurt și lăsînd la o parte cele bune și cele rele ale PSD, nu are cum să treacă moțiunea unora care nu au prim- ministru, nu au trei idei articulate despre ce vor face la guvernare (care e ideea de bază cu agricultura a lui Cioloș, care a fost comisar cu agricultura, o știe cineva? Sau a lui Turcan cu educația, sau a lui Dan Barna cu fondurile europene, specialitatea lui, pentru care l-am recomandat în guvernul Cioloș?), și de ce nu au un site cu guvernul alternativ, cu meritele și ideile lor, cu modelarea primelor o sută de zile cu ei la putere (ce Dumnezeu, și acum 20 de ani ne-a dus mintea să facem asta) să vadă lumea cine vine dacă dă jos PSD și ce face. Numai Năsui și Stancu-Viziteu de la USR au ceva program, ei apără SRI de „dușmanii săi” și serviciile secrete de o lege nouă, ca să îi cităm exact, și asta chiar în comisia de supraveghere a SRI de către puterea civilă (dar sigur că nu se pune dacă cineva nu e civil). Noroc cu Măgureanu și Medar că ne-au lăsat o legislație grozavă, ca să o apere pe baricade partidul anti-sistem al societății civile”.
Alt… apostol al Dreptei, Cristian Pârvulescu afirma că:”moțiunea de cenzură a dat un „balon de oxigen” majorității PSD-ALDE, șubrezind însă si mai tare poziția președintelui Iohannis, și asta deoarece nu s-a negociat cu inteligență politică și nu s-au făcut ofertele care ar fi putut să aducă voturile necesare demiterii Guvernului Dăncilă…Nu știu dacă „s-a greșit”. Când vorbim despre greșeală, vorbim despre o intenție reală de răsturnare a Guvernului, or totul arată că mai degraba moțiunea de cenzură a fost lansată pentru a da un balon de oxigen unei majorități care era fragilizată de decizia Înaltei Curți in prima instanță de a-l condamna pe Liviu Dragnea la 3 ani si 6 luni de închisoare în scandalul legat de angajările fictive la Direcția pentru Protecția Copilului Teleorman”. Și continuă Pârvulescu: „Lansarea procedurii, cu o zi înaintea sentinței, a fost o eroare. Dar puteau să își retragă moțiunea de cenzură, în condițiile în care nu aveau voturi suficiente! Așa, s-a dat posibilitatea UDMR sa ridiculizeze PNL și majorității să fie legitimată de incapacitatea Opoziției.De la început șansele moțiunii erau reduse, aritmetica are regulile ei. Pentru a depăși aritmetica, era nevoie de foarte multă inteligență politică. Or, din nefericire pentru PNL si din fericire pentru PSD, Ludovic Orban nu a făcut decât să împiedice orice relație cu parlamentarii nemulțumiți din PSD si ALDE”.
Din păcate pentru ea, coaliția de guvernare nu are oameni de asemenea calibru politic pentru a-și face singură atât de temeinice pledoarii pentru guvernarea sa! Din păcate, pentru prea mulți naivi, asemenea cuvinte nu ajung din urechi sau din fața ochilor în creierii lor. Ajung doar papagalismele unor Lucian Mândruță, Mălin Bot, Dan Tăpălaggă, Moise Guran și alți… maneliști. Că maneliști sunt ăștia! Comparativ cu prim-soliștii de operă politologică din care am reprodus aceste citate.
NICOLAE STANCIU


Cronica sentimentală. Corvinul ca Germania: 2-1 după 0-1!

iunie 24, 2018

Mi-e aproape imposibil să evit numele Corvinul când trebuie să vorbesc despre echipa și fotbalul din Hunedoara! Mi-e la fel de greu să cred că urmașa Corvinului, această mică C.S. Hunedoara a întors dezamăgirea de săptămâna trecută într-o mare bucurie! Iar vestea am aflat-o în timp ce Germania se chinuia, într-un asediu fără sfârșit, să întoarcă rezultatul ei din primul meci la CM, cu Mexic, precum și cel de sâmbătă, în care era condusă de Suedia! Până la urmă a reușit. Ca o campioană ce este și nu se știe dacă va mai fi sau nu… Că așa e cu nemții ăștia : te poți aștepta la orice de la ei!
Echipa asta a Hunedoarei, căreia am să-i zic de-acum „Dor de Corvinul”, ca să nu mă aflu în situație de ilegalitate. În raport cu niște afaceriști care dețin, nu foarte legal, drepturile asupra numelui propriu al echipei lui Klein, Petcu, Andone, Gabor, Nicșa, Dubinciuc- ultimul împreună cu Stroia, singurii prezenți și la această aspirantă la gloria trecută… Nu am date despre evoluția hunedorenilor la Lupac în returul barajului de promovare. Dar vreau să cred că au jucat ca Germania: acum ori niciodată! Și mai vreau să cred că jucătorul pe care l-am remarcat în partida de la Hunedoara, singurul care a fost în situații de a salva acel 0-1 cu un gol de egalare, Flavius Iacob, a fost la fel de bun și la Lupac.
La finalul acestor rânduri despre capătul de jos al scării pe care mi-o imaginez pe… „Dor de Corvinul” urcând spre anii 80, un gând bun și lui Mircea Alic, antrenorul. Care de data asta a pregătit și condus echipa la nivelul importanței meciului! Și tatălui său…
Nicolae Stanciu


Cronica sentimentală. Ljubav Hrvatska ! ( Te iubesc, Croația!)

iunie 22, 2018

Abia cu Argentina, teribila Argentină pe care mulți oameni de fotbal o vedeau mare favorită a CM-ului din Russia, abia acum am văzut că la această competiție evoluează și o mare echipă, a Croației! Cam singura selecționată care are în componență mai mult de patru fotbaliști; fotbaliști nu jucători de fotbal! Și care, pănă acum cel puțin, demonstrează că joacă fotbal, nu se joacă de-a fotbalul. Și, revin la mai vechi păreri despre populațiile spațiului ex-iugoslav. De fapt popoarele, că pe-acolo chiar ființează popoare care prețuiesc demnitatea de națiune și patriotism; sunt mândre de etnia lor. Fapt autentic dovedit că după autospargerea republicii fedrative fiecare țară, popor din fosta Iugoslavie trăiește foarte bine, mersi!. Se dezvoltă pe cale democratică cu și prin propriile voințe și aspirații, nu stau la mâna marilor sau micilor licurici. Chiar afiliate la UE, dar în picioare și cu demnitate, nu în genunchi sau ca feriga, la umbră; fără europarlamentari care să-și ponegrească țara, poporul…
Așa fac și în sport, și de asta au la CM două selecționate- Croația și Serbia. Iar Croația a făcut-o varză pe înfumurata Argentina și stană de piatră pe Messi, rămas cu limba scoasă în fața jocului amețitor al selecționatei unei țări mici, vreo patru milioane și ceva de oameni, dar Oameni! Un Messi care anulează, în selecționata Argentinei, întreaga sa panoplie de trofee și aprecieri, de care se bucura ca fotbalist la Barcelona. Dar care Messi va fi de acord că adversarul său de la Real Madrid, Luca Modrici este poate cel mai valoros număr 10- că tot se plâng papagalii confrați că noi nu mai avem un număr 10-, din lume! Modrici pornește echipa, accelerează când e nevoie, o lasă la relanti, relantiu cum zic șoferii, sau pune frână unui mecanism cum încă nu s-a văzut altul până acum la Mondialul actual! Și lângă el se află tot fotbaliști de 4-5 stele, Rakitici, Persici, Kalinici, Mandzukci și încă vreo 19. Care toți joacă, nu freacă bănci de rezerve, la mari echipe europene, nu în Asia…
Te iubesc, Croația! Ljubav Hrvatska!


Cronica sentimentală. CUPA SATELOR …

iunie 20, 2018

Fotbalul românesc de primă categorie a început să-și piardă pe parcurs competitoare de tradiție și valoare, sub administrarea maestrului combinațiilor Dumitru Dragomir, nici până astăzi tras la răspundere de justiția chioară românească (chioară când ar trebui să fie legată la ochi, dar ticăloșia ce participă la guvernarea vieții românești îi lasă loc să vadă ce trebuie ales pentru pedepse, de pildă Gică Popescu, și ce trebuie trecut cu vederea). De atunci, cluburi-echipe de cursă lungă, de la începuturile fotbalului nostru, au dispărut cu glorie cu tot: Rapid, Sportul studențesc, Progresul, Petrolul, Brașov, U Cluj, Jiul Petroșani, UTA, Oradea, Poli Timișoara ( surogatul actual ce ține loc de Poli este doar un moft, care aproape sigur că rămânea în chinuitul campionat dacă deștepții ăia nu renunțau la Ionuț Popa), Corvinul, o vreme- Craiova, de-atunci campionatul nostru pare a fi o Cupă a Satelor! Mă rog, a suburbiilor dâmbovițene și comunelor ilfovene populate cu boieri de modă nouă, îmbuibați, care vor să aibă jucăriile lor.
Mă consolează însă actuala Cupă Mondială. Priviți și judecați: Argentina-Islanda 1-1, Germania-Mexic 0-1, Brazilia – Elveția 1-1, Columbia – Japonia 1-2, Polonia- Senegal 1-2 și chiar Franța-Australia 2-1 și Anglia- Tunisia 2-1, cu chin! O Cupă a Satelor la nivel planetar, într-o competiție care arar depășește condiția fotbalului românesc atât de slab. Echipe proaste, o diluare a voalorilor prin extinderea numerică a participantelor, fără vedete- cu excepția singurei vedete autentice, portughezul Ronaldo! Deocamdată…
Nicolae Stanciu


Cronica sentimentală. DOR DE CORVINUL ! Degeaba…

iunie 18, 2018

Desigur, când vezi la un Campionat Mondial campioana în exercițiu, Germania, cum se chinuie să o egaleze pe Mexic, în vreo 35 de atacuri zdrobitoare; când Argentina este egala Islandei, iar Messi ratează penalty-ul de victorie- sigur nu mai poți fi dezamăgit de C.S. Hunedoara! Care vrea să fie urmașa Corvinului de nu chiar atât de demult. Dar, parcă tare mult mai este până vom avea vreun motiv să numim o echipă a Hunedoarei: Urmașa Corvinului. Sigur, de fosta echipă, de fosta Stemă a Hunedoarei, care adăuga Castelului și Corbului legendare, mai noile legende ale orașului- CSH și Corvinul- mai amintesc doar niște nume. FC Corvinul pe tribuna centrală și CS Hunedoara- noua echipă. Dar pe gazonul uluitor, nici la CM-ul rusesc nu se vede așa ceva, al stadionului Michael Klein – alt nume sacru în fosta Cetate de Foc-, această nouă echipă, cu nume impropriu atâta vreme cât combinatul nu mai există, dar nume menținut probabil tocmai pentru neuitarea a ceea ce a fost Hunedoara în România, ajunsă pe merit la calitatea de candidată la o promvare într-o ligă superioară a dezamăgit cu brio! Dacă poate fi și dezamăgirea așa… În fața unei fornmații comunale, pe care doar fotbalul a reușit să o facă cunoscută, Voința Lupac, undeva în județul Caraș-Severin, echipa hunedoreană nu a reușit prin nimic să arate că joacă pe un gazon pe care, cândva, toate echipele din primul eșalon valoric au fost învinse. Ba, chiar și unele din Europa…
Fără date specifice, de cronică minut cu minut, nici nu e cazul atunci când doar arar și prin doar doi-trei jucători reușești să te apropii de poarta necunoscutei din Lupac, vom spune doar că CS Hunedoara a abordat un meci de baraj neprgătită tactic, moral și motivațional pentru a câștiga. Poate altădată vom vorbi și de o urmașă a Corvinului. Până atunci, doar dorul de Corvinul…
Nicolae Stanciu


%d blogeri au apreciat asta: